|
A
|
|
ALGIA (DUREREA)
|
|
|
Algia este o suferinţă caracterizată prin durere.
Denumirea acestei sensibilităţi dureroase este determinată de localizarea ei. |
|
|
ARTRALGIA
|
algie articulară
|
|
MIALGIA
|
durere musculară
|
|
NEVRALGIA
|
durere pe trasul unui nerv
|
|
algie craniană (durere de cap)
|
|
|
algie gastrică (durere de stomac)
|
|
|
POLIALGIA
|
durere multiplă
|
|
DUALITATEA DURERII
|
|
|
Durerea este duală fiind trăită atât ca senzaţie cât şi ca o emoţie. Senzaţia de durere se manifestă prin arsură, junghi, presiune, torsiune, rupere, pulsaţie, etc.. Ca emoţie, durerea este percepută ca un fenomen repusiv, înfricoşător, chinuitor. Mai mult, în anumite cazuri, unele emoţii intense sau de lungă durată, pot fi cauza unor dureri, mai ales de cap (cefalee), dar şi al altor viscere (ALGIA PSIHOGENĂ), iar în sens invers, indiferenţa la durere (apare în unele boli psihice, în parlizii sau excizii ale lobului frontal cerebral, antrenamente psihologice speciale), face algia mai mult decât suportabilă.
În faţa durerii, omul răspunde ca la un stres, cu toate modificările fiziologice, psihologice şi umorale ce decurg de aici. |
|
|
SENSIBILIZAREA
|
|
|
În procesul durerii, se ştie că un stimul nenociv în condiţii obişnuite, poate provoca în anumite instanţe durere. Cel mai mult se exemplifică în acest sens, arsura solară, în urma căreia până şi o simplă atingere devine dureroasă.
În procesul de sensibilizare tisulară intervin unii mediatori (bradichinina, unele prostaglandine şi leucotrienele). |
|
|
Algia se combate cu principii antialgice cunoscute şi sub denumirea de analgezice.
|
|