|
BALONAREA (METEORISMUL)
|
|
B
|
|
B
|
|
BACTERII vezi IMAGINI:
|
|
Bacteriile sunt organisme microscopice, unicelulare, de diferite forme.
În ciclul de dezvoltare a unor bacterii se formează sporii, care sunt forme de rezistenţă, inactive în condiţii ostile pentru microorganism, dar din care rezultă noi bacterii, în condiţii favorabile. |
|
CLASIFICARE:
|
|
Dupa mobilitate:
|
|
mobile (ciliate)
imobile (neciliate) |
|
Dupa tipul de respiraţie:
|
|
aerobe
anaerobe |
|
Dupa tipul de nutriţie:
|
|
heterotrofe
autotrofe |
|
Dupa patogenitate:
|
|
patogene
facultativ patogene selectiv patogene (pentru unele specii de animale sau plante, pentru anumite organe sau aparate, in anumite conditii patogene; microbismul latent) nepatogene (utile sau neutre pentru om) |
|
Dupa cum colorează soluţile (după cum absorb spectrul ultraviolet; “lumina întunecată”):
|
|
bacterii gram pozitive (bacterii care formează pigmenţi difuzabili în soluţiile alcoolice)
bacterii gram negative (bacterii care nu colorează soluţiile) |
|
B
|
|
BUBE DULCI vezi:HERPES
|
|
B
|
|
BOALA CELIACĂ vezi IMAGINI:
|
|
Afecţiune intestinală cronică, imună, declanşată de intoleranţa la gluten. La întroducerea surselor de hrană care conţin gluten, se declanşează un răspuns al sistemului imunitar, cu apariţia în exces al unor anticorpi, şi cu formarea de complexe specifice de tip anticorp-antigen. Răspunsul imun se soldează cu lezarea vilozităţilor, de pe mucoasele intestinale, mai ales la nivelul segmentului proximal al intestinului subţire. (vezi imaginea 1). Epiteliul intestinal se infiltrează cu limfocite având loc o inflamaţie, urmată în timp de necroza sau de atrofia mucoasei.
Bola celiacă se manifestă prin steatoree, diaree, malabsorţie. Gradul de manifestare, simptomatologia bolii celiace, şi debutul său prezintă o mare variabilitate şi individualitate. |
|
|
UNELE DATE
|
|
|
FRECVENŢĂ
|
1:300-1:1000 , mai frecventă la femei
|
|
SIMPTOMELE EXTRAINTESTINALE CELE MAI FRECVENTE
|
Meteorism, subponderabilitate, anemie, dermatite, hipocalcemie. La copii membrele sunt subţiri şi abdomenul balonat "aspect de paianjen" (vezi imaginea 2).
|
|
FORME
|
-Forme propriu-zise, simptomatice
-Forme atipice (fără diaree, cu colici, cu tulburări de calcificare) -Forme latente |
|
CEREALE CARE PRODUC ÎNTODEAUNA RĂSPUNS IMUN DE TIP CELIAC, LA PERSONELE CARE SUFERĂ DE ACEASTĂ AFECŢIUNE
|
Grâul
|
|
CEREALE CARE POT DECLANŞA BOALA CELIACĂ (conţin cantităţi foarte mici de gluten)
|
Secara, orzul, ovăzul
|
|
CEREALE CARE NU PRODUC NICIDATĂ RĂSPUNS IMUN DE TIP CELIAC
|
Porumb, orez, mei, hrişcă
|
|
FACTORI FAVORIZANŢI
|
Factorii genetici
|
|
B
|
|
BACTERIEMIA
|
|
Bacteriemia este, o formă insidioasă de septicemie, carcterizată prin prezenţa bacteriilor în sânge, fără ca acestea să producă simptome evidente sau specifice, cel puţin la început. În esenţă, în bacteriemie se observă doar prezenţă în sânge a unor germeni patogeni viabil de origine bacteriană. Această stare poate conduce sau nu spre o septicemie propriu-zisă.
|
|
ALTE SENSURI
|
|
Septicemie de origine bacteriană.
|
|
B
|
|
BOTULISM
|
|
Botulismul este o toxiinfecţie alimentară gravă provocată de toxina botulinică secretată de către o bacterie.
Formele de rezistenţă ale bacilului botulinic sunt relativ larg răspândite în natură, mai ales în sol şi în tubul digestiv al animalelor domestice, dar cu toate acestea sporii sunt lipsiţi de periculozitate deorece arar găsesc condiţii optime de germinare. Pentru ca din spori să se nască germenii botulismului este nevoie de existenţa unui substrat strict anaerob. Pe de altă parte, sporii bacteriei sunt distruşi de către acidul gastric. Pericolul contactării botulismului prin spori, există doar la sugari, la care acidul gastric este încă precar. Microrganismele de acest gen, proliferează în tubul digestiv al omului, dacă ajung din sursele de hrană care le conţin şi care sunt aproape exclusiv conservele necorespunzător sterilizate. În ciuda prejudecăţilor, sunt mult mai periculoase conservele vegetale decât cele de origine animală. Există şi o formă extrem de rară de botulism contactat prin plăgi. |
|
AGENTUL PATOGEN
|
|
Toxiinfecţia este produsă de secreţiile bacteriei Clostridum Botulinum. 0,00001 mg. toxină botulinică, ucide un şoarece.
Perioada de incubaţie este de 12-36 de ore, la sugari de 3- 30 zile, iar la botulismul transmis prin răni de 4- 14 zile. |
|
SIMPTOME, TRATAMENT MEDICAL
|
|
Toxina botulinică secretată de bacil, produce vărsături, diaree, dificultăţi de înghiţire, tulburări de vedere, diminuarea funcţiei musculare, paralizii periferice (oculare, faringo-laringiene, pulmonare), leziuni ale sistemului nervos.
Depistarea tardivă a bolii este letală în peste 75% din cazuri. Dacă se intervine la primele simptome prin administrarea de ser antibotulinic (antitoxic care neutralizează toxina botulinică în sânge), vindecarea totală şi fără sechele neuronale se relizează aproape întodeauna. Boala nu poate fi tratată înafara unităţilor spitaliceşti sau a secţiilor acestora, specializate în boli infecţioase. |
|
PREVENIRE
|
|
Botulismul se previne prin evitarea conservelor în alimentaţie.
|