|
F
|
|
FACIES (FIZIONOMIA) vezi IMAGINI:
|
|
Faciesul reprezintă ansamblul de elemente care întră în constituţia feţei.
Cu excepţia factorilor lezionari, faciesul prin carcterele sale, oglindeşte trăsături de temperament, diverse reacţii emoţionale sau chiar lipsa acestora (fizionomia apatică), precum şi suferinţele care însoţesc anumite boli. Fizionomia unui individ, dă informaţii importante şi asupra morfotipului persoanei respective (vezi TIP MORFOLOGIC). |
|
|
FACIESUL ÎN UNELE BOLI ENDOCRINE ŞI GENETICE
|
|
|
AFECŢIUNEA
|
TRĂSĂTURILE FACIESULUI
|
|
ACROMEGALIA
|
Conturul feţei se încadrează într-un pătrat sau dreptunghi, având oasele, mai ales arcadele şi mandibula, pronunţate.
Toate elementele feţei, cu excepţia urechilor sunt bine dezvoltate. Urechile sunt normale sau foarte uşor hipertrofiate contrastând cu restul fizionomiei. Arcadele sunt sprâncenoase, nasul mare, alungit sau butucănos, buzele cărnoase. Mandibula, bine dezvoltată, împinge înainte bărbia, care devine pregnată. Tegumentele feţei sunt groase şi adânc cutate. (vezi imaginea 1) |
|
SINDROMUL TURNER
|
Conturul feţei se încadrează într-un pătrat sau dreptunghi, având oasele feţei nepronunţate, cu o dezvoltare mai mare pe orizontală. Ochii sunt oblici (mongolieni sau antimongolieni), iar urechile sunt implantate jos.
Şanţul nazo-labial este adânc şi comisurile labiale sunt trase în jos, ceea ce dă faciesului o expresie tristă, posomărâtă. Gâtul este scurt, prezentând de multe ori pe cele două falncuri o bridă tegumentar-musculoasă trapezoidală (gât palmat, gât de faraon). (vezi imaginea 2) |
|
HIPERCORTICISMUL METABOLIC (SINDROMUL CUSHING)
|
Faţa este conturată "în lună plină", fiind congestionată, pletorică şi cu angiectazii venoase pe pomeţi, nas , bărbie.
Acneea şi seborea însoţesc în mod frecvent afecţiunea. (vezi imaginea 3) |
|
HIPOTIROIDISMUL
|
Faţa este conturată "în lună plină", fiind păstoasă (buhăită), palidă, ceroasă, gălbuie, uneori pal-cărămizie, cu edem localizat palpebral care reduce fanta ochilor.
Obrajii sunt umflaţi iar şanţul labio-nazal apare şters. Nasul apare îngroşat la rădăcină, cu nările etalate. Pielea este groasă, uscată, iar părul e aspru, mat, relativ rar. Privirea este ştearsă, somnolentă. (vezi imaginea 3) |
|
HIPERTIROIDIA
|
Tegumentele sunt subţiri, elastice, calde, roz, translucide. Eritemul emotiv al feţei şi sudoraţia ei, se produce cu mare uşurinţă. Părul este fin, subţire mătăsos.
Fanta palpebrală este lărgită evidenţiind ochii care sunt lucioşi, umezi, normali sau exoftalmici. În privire se citeşte voiciune, mobilitate, dar şi o instabilitate, care în momente mai critice dezvăluie un sentiment care merge de la nelinişte până la groază. De multe ori apar cearcăne mai închise la culoare decât restul tenului sau doar un edem subpalpebral. Guşa poate fi prezentă sau absentă. (vezi imaginea 4) |
|
SEMNELE UNOR SUFERINŢE OGLINDITE ÎN ASPECTUL FEŢEI
|
|
|
-bolnavul de ulcer gastric are trăsături ascuţite şi ochii băgaţi în cap (faciesul ulcerosului)
-nefrita aduce o îngroşare a pleoapelor şi edemul feţei. -faciesul şi atitudinea în astenie are trăsături caracteristice (VEZI IMAGINE) -fizinomia şi atitudinea în cefalee şi în migrenă este deasemeni specifică.(vezi imaginea 5) |
|
|
COLORAŢIA TENULUI ÎN UNELE AFECŢIUNI
|
|
|
Paloarea, mai ales dacă este de lungă durată, însoţeşte unele afecţiuni (vezi paloarea).
Tegumentele feţei sunt colorate uniform, brun-închis, uneori cu depigmentări insulare. în boala Addison (vezi imaginea 6). -coloraţia violacee a pielii sau a buzelor este semnul unei cianoze. -îngălbenirea pielii este de multe ori semnul unor boli. -înroşirea feţei poate fi semnul unor afecţiuni sau a unor trăiri emoţionale. |
|
|
Prin frustrare se înţelege o obstrucţie în calea realizării, a punerii în practică a unui drept sau a unei dorinţe, cu toate consecinţele psihologice şi fiziologice ce decurg de aici.
Obstacolul din care decurge frustrarea poate fi: -obiectiv (fenomene naturale sau sociale, prejudecăţi sau convingeri morale ori religioase, sărăcia, etc), adică nu depinde în mod direct de cel frustrat. -subiectiv (deblităţi, lipsa unor aptitudini, convingeri proprii obstructive, etc), care ţin de frustrat. -mixt (complexele de inferioritate, etc.), în care obstacolul obiectiv este trăit şi ca un blocaj subiectiv. |
|
URMĂRILE FRUSTRĂRII
|
|
Frustrarea provoacă o creştere şi acumulare de tensiune şi determină o serie de reacţii.
Nu întodeauna urmările frustrării sunt negative. Succesul multor persoane au la bază o frustrare. Reacţiile pornite din frustrare, pot fi canalizate spre creaţie sau conduc la un refugiu printr-o activitate asiduă, uneori cu rezultate remarcabile, de neânfăptuit în lipsa barierelor frustratorii. Cei mai mulţi indivizi au o atitudine negativă în faţa frustrării, dezvoltându-şi reacţii de apărare dizarmonice, cu consecinţe perturbative asupra personalităţii şi asupra sănătăţii. Din frustrare se poate naşte: -inhibiţia -refularea -stresul -psihoza |
|
FRUSTRAREA
|
|
F
|
|
FOLICUL PILOSEBACEU vezi:GLANDA SEBACEE
|
|
F
|
|
F
|
|
FOTOFOBIA
|
|
Intoleranţa anormală la lumină poartă numele de fotofobie.
Fotofobia nu este neapărat o fobie tipică, ea apărând adesea pe un fond fiziopatologic. Bolnavul nu suportă lumina şi încearcă să o evite strângând din pleope sau făcând întuneric în încăpere. |
|
CAUZE
|
|
-afecţiuni oculare (conjunctivită, inflamaţii ale corneei)
-afecţiuni care ating sistemul nervos central (migrena, encefalita, meningita, turbarea) -administrarea unor substanţe medicamentoase |
|
F
|
|
FICATUL GRAS (STEATOZA HEPATICĂ)
|
|
Ficatul gras (steatoza hepatică), este o degenerescenţă a ficatului provocată de infiltrarea grăsoasă al acestuia. Acumularea excesivă a lipidelor în celulele hepatice, este un semn al unor deranjamente metabolice. În steatoza hepatică, există un decalaj între ritmul de acumulare a lipidelor şi viteza de meatabolizare a acestora. În aceste condiţii se produce o îngroşare a masei hepatice care frânează activitatea de filtrare a acestui organ.
La femei steatoza hepatică se asociază sindromului premenstrual. |
|
|
SIMPTOME:
|
|
|
În steatoza hepatică ficatul se congestionează, apar stările febrile, durerile de mică intensitate (ele de multe ori lipsesc) în partea dreaptă superioară a abdomenului, oboseala, simptome dispeptice uşoare şi paloarea. Hepatomegalia este fermă, netedă, rar sensibilă.
Boala evoluază cu simptome puţine şi şterse. Astenia şi indigestia sunt semne care apar după o evoluţie mai lungă a tulburării. Cu excepţia fosfolipidelor serice (are valori scăzute), celelate valori biologice pot fi normale. |
|
|
CAUZE:
|
|
|
NUTRIŢIONALE
|
- diabet
- obezitate - înfometare - carenţă proteică - diete hipocalorice sărace în proteine şi vitamine - diete hipercalorice cu exces de grăsimi (colesterol sau lipide care conţin acizi graşi saturaţi) - excese alimentare în produse sărate - dezechilibre nutriţionale determinate de tulburări de digestie şi absorţie (achilie, pancreatită cronică, enterocolită cronică, etc) - carenţe alimentare în compuşi lipotropi |
|
TOXICE
|
- alcoolism (alcoolul scade rata metabolismului, creste secretia de grasimi, ceea ce duce la ficat gras)
- tratamente îndelungate cu tetraraciclină, cortizon, anticoncepţionale orale - sarcină (poate provoca naştere prematură) - intoxicaţii cu substanţe hepatotoxice (fosfor, monoxid de carbon, cloroform, morfină, arsen, plumb, tetraclorură de carbon, săruri de aur) |
|
INFECŢIOASE
|
- infecţii intestinale de origine bacteriană
- infecţii la distanţă cronice (vezică urinară, plămâni) - tuberculoză - dizenterie cronică - bruceloză |
|
HORMONALE
|
- hipotiroidie
- hipercorticism - exces de hormoni feminini |
|
ALTELE
|
-anemie cronică
|
|
TRATAMENT
|
|
|
Obiectivul curativ este acela de a corecta dezechilibrele nutriţionale, de a mobiliza lipidele din celulele hepatice şi de a le stimula regenerarea. Aceste obiective se pot realiza doar atunci când factorii cauzali care au provocat boala au fost eliminaţi.
|
|
|
F
|
|
FATIGABILITATE
|
|
Stare de oboseală care intervine mai repede decât deobicei trădând un deficit energetic sau o scădre a potenţialului dinamic al organismului. Fatigabilitate este un simptom specific asteniei şi a sindromului de oboseală cronică.
|
|
Fizionomia şi atitudinea în cefalee şi în migrenă este caracteristică.
Expresia feţei atrage atenţia asupra existenţei unei suferinţe mari. Faciesul este crispat, figura este chinuită, fruntea încreţită. Ochii sunt semideschişi, lipsiţi de vlagă, aţintiţi în jos.Linia buzelor descrie o concavitate în jos. O mână sau ambele sprijină sau presează uşor tâmpla, fruntea sau ceafa. |
|
FIZIONOMIA ŞI ATITUDINEA ÎN CEFALEE ŞI ÎN MIGRENĂ vezi IMAGINE:
|
|
F
|
|
FIZIONOMIA vezi:FACIES
|
|
F
|
|
F
|
|
FOBIA vezi TABEL:
|
|
Frică, nelinişte nemotivată, obsedantă, fără obiect (fobia difuză) sau legată de un obiect, acţiune ori o anumită împrejurare. Bolnavul recurge la o serie de strategii pentru a evita expunerea cu cauza temerilor sale.
Orice persoană are temeri nejustificate pe care, însă, le pote controla în mai mare sau în mai mică măsură. Fobia accentuată apare în astenia phihică, depresie, schizofrenie, isterie, anxietae, etc.. |
|
F
|
|
FLATULENŢA
|
|
Acumulare excesivă de gaze in stomac si intestine si evacuarea lor. În unele dereglaje, flatulenţa este frecventă, abundentă si necontrolată. Gaze eliminate prin intestin poartă denumirea de flatus. Flatusulul este produs de simbiotice, bacterii intestinale şi drojdii fiind eliberat sub presiune prin anus.
|
|
F
|
|
FOAMEA NEUROPSIHICĂ vezi:PAROREXIA
|
|
F
|
|
FLATUS
|
|
Gaze provenite din fermentaţiile microbiene de la nivelul intestinului gros, eliminate sub presiune prin anus. Flatusul în exces provocă flatulenţă.
Flatusul se formează în urma unor procese de putrefacţie şi de fermentaţie, fiind un amestec gazos care conţine: dioxid de carbon, hidrogen, hidrogen sulfurat, metan. |
|
F
|
|
FITOTERAPIA
|
|
Fitoterapia este o ştiinţă, filozofie şi artă în acelaşi timp, care foloseşte, pentru tratarea bolilor, plantele medicinale.
|