|
S
|
|
SEBOREA vezi IMAGINI:
|
|
Seborea este o tulburare funcţională a glandelor sebacee, caracterizată printr-o secreţie excesivă de sebum. Această disfuncţie are trei localizări principale: faţa (în special fruntea şi nasul), creştetul capului şi trunchiul (stern, umeri, clavicule). În acest dereglaj, se constată un flux sporit de grăsime la suprafaţa pielii şi a părului.
De cele mai multe ori seborea se instalează ca o consecinţă a unui complex de factori, dintre care ereditatea, corelată cu raportul hormonal dintre androgeni şi estrogeni, primează. Există numeroşi agenţi seboreici secundari ca: hormonii glucocorticoizi (cortizonul, cortizolul), hormonii hipofizari gonadotropi, stresul, frigul, folosirea săpunurilor alcaline (săpun de casă, săpun de rufe, săpun cu glicerină, orice fel de săpun obişnuit în abuz), infecţiile cu acarianulDemodex folliculorum, microbacilul seboreei (Corynebacterium acnes), stafilococul alb. Seborea poate fi întreţinută sau stimulată de o serie de deficite endogene sau exogene ca: hipofuncţia glandei tiroide, insuficienţa pancreatică, hipoproteinismul pur (mai rar), hipoproteinismul indus de abuzul de grăsimi sau dulciuri, carenţa de fier, zinc sau cupru, hipovitamnoze (B1, B2, B6, B12, H, C, P.), tulburări de absorbţie ori disfuncţii metabolice (catare digestive cronice, disfuncţii hepatobiliare,ulcere gastrice, duodenale sau intestinale, colite, constipaţie, paraziţi intestinali, hipercolesterolemie). Simptomatic, seborea se manifestă printr-o îngroşare uşoară a pielii care prezintă pori cutanaţi dilataţi,orificii prin care drenează sebumul. Pielea este uleioasă la pipăit şi lucioasă, cu aspect gălbui sau cenuşiu. La nevrotici seborea este pruriginoasă. Seborea se manifestă la intensitate maximă la pubertate şi la menopauză, se exacerbează după mese şipremenstrual şi diminuază în timpul sarcinii. Seborea trecătoare care apare în adoleşcenţă este considerat un dereglaj fiziologic. Spre deosebire de alte dermatoze sau dermatite, seborea are o repartiţie simetrică atât pe faţă cât şi pe trunchi. Afecţiunea se asociază frecvent cu acneea, eczema sau alopecia. În regiunile seboreice pH-ul este mai alcalin, motiv pentru care, autodezinfecţia pielii, mai ales împotriva microbilor şi cipercilor, este diminuată. Seborea şi acneea sunt afecţiuni încadrate de unii autori în rândul afecţiunilor psihosomatice. |
|
S
|
|
SEPTICEMIA
|
|
Septicemia este o stare gravă cauzată de pătrunderea şi înmulţirea microorganismelor în sânge. Prezenţa patogenilor în circulaţie, conferă afecţiunii un caracter generalizat.
Simptomatic, septicemia se extriorizează prin febră ridicată şi printr-o stare generală deteriorată. În septicemie au de suferit şi alte organe, în special inimă, ficat şi rinichi. Microbii se răspândesc în sânge din diferite puncte unde s-au acululat (focare) sau prin porţi de intrare (plăgi, ulceraţii, intervenţii chirurgicale, etc). Septicemia poate fi fatală (duce la moarte în 50% din cazuri) în lipsa unui tratament promt şi adecvat cu antibiotice. Principiile cu acţiune antibiotică din plante acţionează prea lent şi cu o energie diminuată în raport cu înmulţirea masivă a germenilor din fluxul sanguin. |
|
COMPLICAŢII
|
|
-şoc
-insuficienţă respiratorie acută -insuficienţă renală acută -insuficienţă hepatică acută -endocardite -leziuni sau abcese ale sistemului nervos central |
|
FORME
|
|
S
|
|
SEPTICOPIEMIA
|
|
Septicopiemia desemnează o stare de septicemie carcterizată prin prezenţa în sânge a germenilor piogeni.
Septicopiemia este însoţită de abcese în diferite ţesuturi şi organe (abcese multiple). |
|
Proces fiziologic, metodă sau substanţă care stimulează secreţia salivară.
|
|
SILAGOG
|
|
S
|
|
S
|
|
SITIOFOBIA
|
|
Sitiofobia este o fobie caracterizată prin frica subiectului de a se alimenta. În comportamentul alimentar, sitiofobia se traduce prin fasă inapetenţă şi anorexie condiţionată.
|
|
|
FUNDAMENTUL TEMERILOR
|
|
|
DURERILE DE DEGLUTIŢIE
|
Tumori, leziuni, ulceraţii, deformări, traumatisme ale limbii, cavităţii bucale, faringelui, esofagului
|
|
DURERILE DE DIGESTIE
|
Afecţiuni digestive sau cu rezonanţă digestivă care produc dureri la trecerea bolului alimentar (cancer gastric, ulcer, meteorism, unele simptome cardiace sau pulmonare, etc)
|
|
FAGOFOBIA
|
|
|
PNIGOFOBIA
|
|
|
FRICA DE A PERTURBA PRIN HRANĂ BUNA FUNCŢIONARE A ORGANISMULUI
|
|
|
DORINŢA DE A MURI
|
|
|
FRICA DE A FI OTRĂVIT
|
|
|
S
|
|
STEATOZA HEPATICĂ vezi:FICATUL GRAS
|
|
Prin steatoree se înţelege, prezenţa lipidelor neutre, a grăsimilor neprelucrate, nedigerate, în scaun.
În mod normal, peste 95% din lipidele exogene sunt absorbite la nivelul intestinului subţire. Dacă acest proces nu se desfăşoară corespunzător, grăsimile sunt eliminate prin fecale, instalându-se steatorea. Steatorea apare cel mai frecvent în bolile cronice ale pancreasului (pancreatita cronică, tumorile pancreasului, diabet). Se mai întâlneşte în infecţiile şi parazitozele digestive, în insuficienţa hepatică, precum şi în alte tulburări cronice gastro-intestinale. O altă cauză frecventă a steatoreei este intoleranţa la gluten (boala celiacă). Scaunul în steatoree este moale (semiconsistent sau semiapos), voluminos, pufos, spumos, deschis la culoare, lucios, foarte aderent, urât mirositor. |
|
STEATOREE
|
|
S
|
|
Care ţine de corp luat ca ansamblu.
|
|
ALTE SENSURI
|
|
SOMATIC
|
|
S
|
|
Stare fiziologică şi psihologică intermediară între oboseală şi astenie.
Din punct de vedere fiziologic, surmenajul se caracterizează prin epuizarea rezervelor dinamice ale organismului, denotând faptul că s-a întrecut măsura. Surmenajul este o stare greu reversibilă prin repuos şi odihnă. În surmenajul fizic apare fatigabilitatea (graniţa între surmenajul fizic şi astenia de efort este greu de precizat, mulţi autori considerând că cei doi termeni sunt sinonimi). Celelate tipuri de surmenaj se transformă în astenii doar pe un teren predispus, astenic sau somatic. Din punct de vedere psihologic se constată o stare de epuizare nervoasă şi stres senzorial. |
|
TIPURI DE SURMENAJ
|
|
-Surmnaj fizic (surmenaj de supraefort)
-Surmenaj mintal (surmenaj intelectual) -Surmenaj psihic (surmenaj afectiv) -Surmenaj senzorial (surmenaj de stres senzorial -auditiv, vizual) -Surmenaje somatice (apar în unele boli endocrine, metabolice, toxice, infecţioase, neoplazice, alergice, sitemice) -Surmenaj psihopatologic (însoţeşte unele afecţiuni psihiatrice- schizofrenie, phihoză maniaco-depresivă, etc) |
|
SURMENAJ
|
|
S
|
|
Formarea şi eliminarea puroiului în urma formării unui abces sau a altui tip de proces inflamator infecţios (panariţiu).
|
|
SUPUARŢIA
|
|
S
|