|
După cum se ştie, unele plante, prezintă principii mai mult sau mai puţin toxice pentru om.
|
|
|
Coaja tuberculului de cartofi, mai ales în jurul ochiurilor (mici muguri de vegetaţie) precum şi periferia cartofului inmugurit, contine solanină cu actiune
|
|
|
Tomatina este un glicozid prezent în frunzele de tomate (Solanum lycopersicum) şi în părţile aeriene ale zârnei (Solanum nigrum).
|
|
|
Celulita este un derglaj inestetic al ţesutului subcatanat, care se denivelează din cauza pierderii omogenităţii şi închistării (ia aspectul cojii de portocale).
|
|
|
Tonicele generale de natură vegetală se utilizează pentru revigorarea organismului, când starea generală este alterată, sau pentru sporirea tonusului
|
|
|
Astenia de primăvară este un sindrom mai mult sau mai puţin accentuat, care afectează un număr considerabil de persoane.
|
|
|
Tratarea ficatului gras este esenţială, deorace neglijarea tulburării poate avea consecinţe, uneori dramatice.
|
|
|
Mijlocul natural indispensabil combaterii asteniei nervoase este odihna (relaxare neuro-musculară, somn, suprimarea efortului intelectual şi a stresului senzorial.
|
|
|
Virtuţiile drojdiilor se cunoşteau încă din antichitate, atât sub aspectul proprietăţilor fermentative cât şi a efectelor curative.
|
|
|
Indiferent de natura calculozei urinare sau a calculozei renale, este necesar să se urmărească aplicarea unor măsuri generale ameliorative.
|
|
|
Litiaza urinară oxalică, având o caracteristică endogenă pronunţată, răspunde mai greu la dietă şi tratament, pretinzând, din acest motiv, răbdare şi perseverenţă.
|
|
|
Apetitul hipertrofiat este inamicul numărul 1 al echilibrului metabolic.
|
|
|
Herpesul este o boală cronică, cu crize recividante, cu un caracter mai mult inestetic şi supărătoar decât periculos.
|
|
|
Pedicuţa se utilizează în fitoterapie de multe veacuri.
|
|
|
De la gulie se utilizează tulpina îngroşată, frunzele şi chiar seminţele, toate având principii nutritive şi terapeutice deloc de neglijat.
|
|
|
Atât hameiul cât şi berea sunt folosite de milenii atât în alimentaţie cât şi în terapeutică.
|
|