TOXICITATEA LATENTĂ A UNOR PLANTE FOLOSITE ÎN FITOTERAPIE

TOXICITATEA LATENTĂ A UNOR PLANTE FOLOSITE ÎN FITOTERAPIE

înapoi

După cum se ştie, unele plante prezintă principii mai mult sau mai puţin toxice pentru om. Toxicitatea acestor vegetale este dată de o serie de substanţe cu structuri variate, între care alcaloizii şi glicozizii (unii dintre ei) sunt cei mai de temut. Există multe specii de plante toxice cum ar fi brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale), Cetina de negi (Juniperus sabina), cucuta (Conium maculatum), măselăriţa (Hyoscyamus niger), etc. Intoxicaţiile provocate de aceste specii se manifestă după natura principiului conţinut, prin simptome ca: greaţă, vărsături, convulsii, aritmii cardiace, halucinaţii, etc. Unele toxine de origine vegetală pot provoca decesul chiar şi în cantităţi mici. Alte plante, în aparenţă nu sunt deloc nocive, nici măcar în doze mari. Administrarea preparatelor din aceste specii nu exteriorizează vre-un sindrom toxic. Cu toate acestea, există specii vegetale periculoase pentru om, din pricina existenţei unor compuşi citotoxici, care se acumulează în organism, declanşând sau favorizând apariţia unor boli cu efect întârziat. Unele plante sau organe vegetale care conţin asemenea principii, se utilizează încă în tratamentele fitoterapeutice interne, deşi a fost demonstrată toxicitatea lor. Mai jos, prezentăm câteva specii latent toxice, cu precizarea că în aplicaţii externe, aceste plante nu prezintă nici un risc.
PLANTĂ	ORGANUL VEGETAL CU TOXICITATE LATENTĂ	PRECIZĂRI
Nucul (Juglans regia)	Pericarpul fructului (coaja verde), fructul tânăr, înainte de maturare (nucile verzi)	Conţin subsatanţe cancerigene. Dulceaţa şi lichiorul de nuci verzi sunt periculoase pentru sănătate. Frunzele sunt lipsite principii nocive, fiind oficinale.
Podbalul (Tussilago farfara)	Florile	Alcaloizii pirolizidinici din flori şi rădăcini (în frunze aceşti compuşi lipsesc) sunt hepatotoxici şi posibil cariogeni.
Mărul lupului (Aristolochia clemattis)	Toată planta	Acidul aristolochic din plantă este cancerigen.
Tătăneasa (Simphitum officinale)	Planta întreagă	Alcaloizii pirolizidinici din plantă sunt hepatotoxici şi posibil cariogeni.
Limba mielului (Borago officinalis)	Planta întreagă	Alcaloizii pirolizidinici din plantă sunt hepatotoxici şi posibil cariogeni.
Toate ferigile din familia Polypodiaceae; năvalnic (Phillitis scolopendrium), feriga (Dryopteris filis-mas), feriguţa dulce (Polypodium vulgare), feriga de câmp (Pteridium aquilinum), Ruginiţa (Asplenium viride), etc	Întreaga plantă, inclusiv sporii	Conţin antivitamine B şi pterozide cu potenţial cariogenetic.