BRADUL ŞI MOLIDUL

  Bradul (Abies alba) şi molidul (Picea abies) sunt arbori din grupa coniferelor , de talie mare, care cresc la noi mai ales în zonele de munte, unde formează codrii deşi. Speciile autohtone de molid şi de brad, precum şi cele de origine americană (molidul argintiu înţepător şi bradul argintiu), se întâlnesc şi în afara etajelor de vegetaţie montane, cultivându-se ca specii decorative, mai ales în parcuri şi grădini, dar şi în plantaţii forestiere în zona dealurilor mai înalte.
  Speciile de molid şi de brad  se recunosc uşor după frunzele în formă de ac, care sunt scurte şi rigide, precum şi după conurile lor cu solzi asemănători peştilor.
  Pe lângă valoarea economică, ecologică şi estetică deosebită, aceste răşinoase ascund şi virtuţi tămăduitoare.

Silvoterapie

  Silvoterapia se dovedeşte utilă în nevroze şi în afecţiunile respiratorii. Plimbările în pădurile de brad sau de molid au efecte liniştitoare asupra psihicului. Aerul din aceşti codrii, este încărcat cu diferite elemente (ioni negativi, esenţe terpenice şi alte principii volatile), care prezintă o acţiune antiseptică şi stimulantă asupra respiraţiei.

Fitoterapie şi balneofitoterapie

  Anumite părţi ale bradului sau ale molidului se pot utiliza cu folos în fitoterapie.

  CETINA DE BRAD ŞI DE MOLID

  Cetina (crenguţele) reprezintă terminaţiile ramurilor (ultimii 20-30 de cm). Fitoterapia foloseşte această materie primă doar în stadiul proaspăt şi numai în aplicaţii externe. Se recomandă ca recoltarea cetinii de brad sau de molid să se efectueze iarna, când principiile active sunt de 3 ori mai concentrate decât vara.
  Băile generale la care se adaugă cetina proaspătă de brad sau de molid, revigorează organismul, ajută la combaterea asteniei nervoase, favorizează expectoraţia şi ameliorează simptomele specifice reumatismul. Înainte de a se adăuga la apa de baie, crenguţele se toacă sau se mărunţesc grosier, mecanic ori manual.
  O altă metodă de utilizare a externă a cetinii, constă în prepararea unei infuzii concentrate, la care se adaugă şi alte plante medicinale. Astfel, la 300 g de amestec de plante (crenguţe de brad sau de molid, cimbru, sovârv, flori de muşeţel, flori de tei) se adaugă la 5 l de apă clocotită (Ovidiu Bojor 2003). Infuzia fierbinte se adaugă apei din cadă.

  ACELE DE BRAD ŞI DE MOLID

  Frunzele aciculare ale celor două specii de conifere conţin cantităţi însemnate de vitamina C, substanţă care în perioada decembrie-februarie poate ajunge la valori de 200-300 mg%. Vara, nivelul acidului ascorbic scade considerabil. Valorificarea fitoterapeutică a celor de brad şi de molid este mai laborioasă, deoarece în prima etapă este necesar să se extragă şi să se elimine cerurile şi hidroxiacizii cu potenţial toxic şi cu gust neplăcut (amar). Însă un ceai preparat corespunzător, aduce mari beneficii organismului pe timp de iarnă (vezi ceaiul siberian din ace de brad).

  MUGURII DE BRAD ŞI DE MOLID

  În utilizare internă, se folosesc mugurii de brad sau de molid care se formează în vârful rămurelelor,  primăvara devreme. Mugurii au o culoare verde deschisă,  prezentându-se ca un mic ghemotoc, în care viitoarele frunze sunt încă nedesfăcute, moi, şi fragede.
  Mugurii se colectează manual, cu moderaţie (pentru a nu distruge dezvoltarea ulterioară a arborelui), în martie-aprilie, numai din locurile nepoluate. Ei se folosesc în stare proaspătă sau se uscă.
  Din mugurii proaspeţi sau uscaţi de brad sau de molid se prepară o infuzie (o linguriţă la o cană cu apă). Ceaiul astfel realizat are efecte favorabile în formele uşore sau medii ale unor boli respiratorii (astm bronşic în faza de debut, viroze, tuse uscată), mai ales în cazul copiilor.
  Siropul din muguri de brad sau de molid se prepară doar din material vegetal proaspăt. Înainte de preparare, mugurii se spală bine. Apoi se pun la foc mic, într-un vas la care se adaugă apă (la 500g muguri se pune1,5 l. apă, sau se adaugă atâta apă peste muguri, cât aceştia să fie acoperiţi). După ce apa a dat în clocot, se mai lasă pe foc 30 de minute, timp în care se amestecă în permanenţă, şi se completează apa evaporată.
  După răcire, lichidul se strecoară prin pânză de tifon, după care urmează a doua fierbere, adăugându-se zahăr (640 g zahăr la fiecare 360 g lichid). Se amestecă în permanenţă, la foc mic, până ce zahărul se topeşte în întregime.
  Siropul rezultat se trage în sticle cu capac înşurubabil şi se păstrează la frigider.
  Siropul de muguri de brad sau de molid se foloseşte în fitoterapie ca îndulcitor şi corector de gust al ceaiurilor, în special al celor pediatrice. Diluat cu apă sau cu apă minerală, siropul prezintă o acţiune terapeutică similară cu aceea a infuziei din muguri de brad sau de molid. Ca băutură răcoritoare şi tonică, se mai recomandă a fi administrată pe vreme caldă şi în caz de febră.
  Un ceai preparat  prin infuzarea într-o cană a două linguriţe de cimbrişor şi a unui vârf de cuţit de fructe uscate de chimen măcinate fin (praf de chimen),  dacă este îndulcit cu sirop de muguri de brad sau de molid, prezintă efecte tonice asupra organismului, fiind recomandat în stările de slăbiciune, în astenia fizică, în subponderalitate, în debilitate mintală, precum şi pentru stimularea creşterii la copii.
  Prin proprietatea bronhodilatatore a principiilor din mugurii de brad sau de molid, infuzia sau siropul, uşurează respiraţia, ajutând la vindecarea mai uşoară şi mai rapidă a bolilor respiratorii acute.

  PRECAUŢII, CONTRAINDICAŢII

  În componentele bradului şi a molidului care se folosesc în fitoterapie, nu s-au izolat substanţe toxice. Cu toate acestea, există persoane care manifestă alergii la compuşii volatili din aceste conifere.
  Administrarea internă a preparatelor din molid sau din brad nu este indicată în bolile respiratorii cronice, îndeosebi în astmul bronşic evoluat şi în silicoză.

Apiterapie

  Secreţiile glandelor nectarifere ale acestor arbori, fiind colectate de către albine, sunt valorificate de către apiterapie.
  Mierea de brad şi de molid, ca şi aceea care provine de la alte conifere (pin, jep, larice), nu este produsă în mod direct de către albine, ci de insectele producătoare de aşa-zisa mană. Această mană este depusă pe ramuri şi pe ace sub forma unor substanţe compacte dulci, care sunt recoltate ulterior de către albine.
  Mierea de mană de conifere conţine: monoglucide (glucoză, fructoză), uleiuri eterice, răşini, terebentină, inhibină, enzime, săruri minerale. Produsul apicol prezintă proprietăţi antiseptice şi antiinflamatorii, atât pentru aparatul respirator cât şi pentru cel urinar. Mierea de conifere stimulează de asemenea diureza şi este laxativă.
  Apiterapia, recomandă în mod special mierea de brad sau de molid, în bronşită. Se mai utilizează cu rezultate bune, în diferite infecţii ale căilor respiratorii şi ale aparatului urinar. Acest sortiment de miere, este de asemenea, de mare folos atunci când se foloseşte ca îndulcitor natural al ceaiurilor pectorale. Luat în apă caldă sau în ceaiuri oficinale specifice, acest produs apicol ajută la combaterea constipaţiei.

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
  POZIŢIE

Bradul şi molidul
  APROFUNDAT
(BOTANIC)

  TEME ASEMĂNĂTOARE

  ARTICOLE

  BLOG

  CUVINTE CHEIE